Recent m-am intalnit cu o prietena la o cafea cu care nu mai reusisem sa ma intalnesc de ceva timp. De cand are o relatie serioasa nu prea o mai pot scoate din casa. Nu trecuse nici o ora si cand discutia devenise mai interesanta o vad ca se uita la ceas si se scuza:
“Scumpo, imi pare sincer rau dar trebuie sa ajung acasa, ca vine al meu si iar ma cearta ca a murit de foame pana am ajuns eu: singur nu-si pune de mancare! Nici nu stiu ce sa mai gatesc, ca nu mananca doua zile la rand aceeasi mancare si-i un mofturos! Aia nu-i place, aia nu mananca. Si in drum spre casa trebuie sa platesc si niste facturi si sa fac cumparaturile”
Ma conformez si inainte sa plece o intreb daca vrea sa mergem in weekend la o sesiune de shopping cum faceam pe vremuri. Imi spune ca sambata nu poate ca face curatenie, spala si calca.Iar duminica are de facut un proiect si trebuie si trebuie sa o duca pe mama lui cu masina undeva in afara orasului ca el este plecat cu baietii cu ATV-ul.
Nu mai spun nimic. O pup si ii urez spor la treaba. Poa
te ca unii ar spunde ca este de admirat. Cunosc mai multe relatii in care el crede ca-i suficient ca munceste pentru a aduce bani in casa. Desi si ea lucreaza si aduce bani. In unele cazuri poate chiar mai multi.
Suntem in 2010 si inca ne mai lovim de mentalitati demne de secolul trecut de genul: “ Locul femeii este la cratita” sau “Femeia este datoare sa faca tot ce tine de menajul casei, gatit copii”.
Pai de ce? Drumul pana la frigider este prea complicat pentru el sau poate ca nu stia ca s-a inventat cuptorul cu microunde in care isi poate incazi macar mancarea deja gatita? Sau poate tehnologia e prea mult pentru el, desi are ultimele fite in materie de gadgeturi. O alta motivatie a ei ar fi….este prea obosit saracutul…hahaha de la atata fotbal (privit la TV) sau de la luptele din Travian (un nou joc care a acaparat mintile si timpul barbatilor)?
Femeia anului 2010 are multe alte preocupari si responsabilitati pe cap in afara de casa. Ea e educata, emancipata, mereu la punct cu ultimile noutati, face cariera, trebuie sa fie mereu ingrijita si aranjata, sta si ea blocata in trafic, participa la evenimente sociale, are grija de copii, de sot si de casa. E adevarat ca trebuie sa mai lasi de la tine ca sa fie bine, ca nu-l gasesti poate din prima pe acela cu care sa te potrivesti perfect.
Inteleg ca vrem sa aratam ca suntem niste superfemei si ca putem sa le facem pe toate. Si cu siguranta daca ne straduim un pic, reusim.
Si totusi…de ce il mai avem pe el atunci?
Cred ca e important sa fie si el implicat in toate activitatile ce tin de casa si de copii. Iata cateva avantaje:
*Puteti sa va impartiti responsabilitatile, sa le faceti cu randul sau si mai bines a lucrati in echipa si astfel impuscati doi iepuri dintr-un foc: petreceti timp impreuna si terminate mai repede.
*Este important sa il pui si pe el la treaba daca vrei ca relatia sa functioneze pe termen lung in armonie Asa va vedea ca nu e usor deloc sa faci toate aceste lucruri care lui i se par “banale” ;
*Asa va observa ca exista mult mai multe lucruri de facut intr-o casa decat isi imagina;
*Te va aprecia si te va respecta mai mult (chiar daca la inceput va bombani), vei fi mai odihnita si mai binedispusa;
*Vei avea mai mult timp pentru tine si pasiunile tale.
Ai mai incercat asta si degeaba? Toate incercarile astea il lasa rece? Daca este asa, de ce esti tot acolo? De ce taci, renuntand la tine inca o data si inca o data, amarandu-te si amagindu-te ca
Se spune ca iubesti atat cat daruiesti. Daca din sens opus nu prea vine nimic, sigur vei ajunge si tu la vesnicul: ”Toata viata ti-am suportat rautatile!” spus amar dupa o viata de lipsa de intelegere, de ajutor sau de placere.
TREZIREA!!
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu